Rezumat
INTRODUCERE. Consumul de alcool reprezintă o problemă majoră de
sănătate publică la nivel mondial, având un impact semnificativ asupra stării de
sănătate a populației și generând consecințe importante din punct de vedere social
și economic. Literatura de specialitate evidențiază faptul că modelele de consum
sunt influențate de o interacțiune complexă a factorilor economici, culturali și
educaționali. În acest context, Organizația Mondială a Sănătății consideră
consumul de alcool unul dintre principalii factori de risc pentru mortalitatea
prematură și dizabilitate, subliniind necesitatea implementării unor măsuri
eficiente de prevenție și control.
OBIECTIV. Evaluarea profilului epidemiologic al internărilor asociate
consumului de alcool în România, în funcție de vârstă, distribuția teritorială și
evoluția temporală.
MATERIALE ȘI METODE. A fost realizat un studiu retrospectiv, descriptiv,
bazat pe analiza datelor secundare provenite din baza de date a Institutului
Național de Management al Serviciilor de Sănătate (INMSS). Au fost incluse
toate cazurile de spitalizare înregistrate în România în perioada 2023–2025,
având ca diagnostic principal afecțiuni asociate consumului de alcool, identificate
prin codurile din clasificarea RO-DRG, derivată din ICD-10-AM.
Au fost analizate următoarele categorii diagnostice: intoxicația acută cu
alcool, folosirea dăunătoare a alcoolului, sindromul de dependență de alcool și
sindromul de sevraj alcoolic.
Pentru fiecare categorie diagnostică au fost evaluate numărul anual al
internărilor și distribuția teritorială a cazurilor la nivelul județelor din România,
în vederea analizei variațiilor temporale și geografice.
Analiza a fost realizată pe următoarele grupe de vârstă: 1–11 ani, 12–17 ani,
18–20 ani, 21–30 ani, 31–40 ani, 41–50 ani și ≥50 ani.
Analiza statistică a fost una descriptivă și a inclus evaluarea distribuției
acestora în funcție de anul de raportare, grupa de vârstă și județul de proveniență.
Datele au fost sintetizate și prezentate sub formă de tabele și reprezentări grafice
pentru evidențierea tendințelor observate.
REZULTATE. Analiza internărilor asociate consumului de alcool în
perioada 2023–2025 a evidențiat diferențe în funcție de categoria diagnostică,
grupa de vârstă și distribuția teritorială. Cele mai multe internări au fost
înregistrate la grupele de vârstă 21–30 ani, 31–40 ani, 41–50 ani și peste 50 de ani.
În perioada analizată s-a observat, în general, o tendință de scădere a
numărului de internări pentru intoxicația acută, folosirea dăunătoare, sindromul
de dependență și sindromul de sevraj alcoolic, în special în rândul adulților.
Totodată, au fost identificate cazuri și la grupele de vârstă pediatrică și
adolescenți, cu variații ale distribuției teritoriale între județele din România.
CONCLUZIE. Consumul de alcool continuă să reprezinte o cauză
importantă de spitalizare în România, afectând în principal populația adultă, dar
fiind prezent și în rândul adolescenților. Deși în perioada 2023–2025 s-a observat
o tendință generală de reducere a numărului de internări pentru principalele
diagnostice asociate consumului de alcool, persistența cazurilor și variațiile
teritoriale evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenție, depistare
precoce și intervenție, adaptate grupelor de vârstă și particularităților regionale.
