Cuvinte cheie
vârstnici
pacient instituționalizat
abordare integrată
abordare multidisciplinară
Rezumat
INTRODUCERE: Scopul acestui studiu a fost de a investiga impactul
suportului social și al relațiilor interpersonale asupra bunăstării persoanelor
vârstnice instituționalizate. De asemenea, studiul a urmărit să evalueze în ce
măsură acești factori influențează percepția despre propria sănătate fizică și
mintală și să exploreze potențiale intervenții bazate pe suport social pentru
îmbunătățirea calității vieții.
METODE: A fost realizat un studiu transversal, observațional,
desfășurat în perioada ianuarie–aprilie 2024, în cămine de vârstnici și
cabinete de medicină de familie din județul Hunedoara. Eșantionul a inclus
163 de participanți cu vârsta peste 65 de ani, dintre care 48 instituționalizați
și 115 neinstituționalizați. Datele au fost colectate prin administrarea față în
față a unor chestionare validate, inclusiv Multidimensional Scale of
Perceived Social Support (MSPSS), Geriatric Depression Scale – forma
scurtă (GDS) și Generalized Anxiety Disorder-7 (GAD-7). Analiza statistică
descriptivă (medie, mediană, frecvențe și procente) a fost realizată utilizând
Microsoft Excel.
REZULTATE: Persoanele vârstnice instituționalizate au raportat un
nivel semnificativ mai scăzut de suport social perceput atât din partea
familiei, cât și a prietenilor, comparativ cu cele neinstituționalizate. Un
procent ridicat dintre participanții instituționalizați și-au exprimat
nemulțumirea față de suportul familial și o capacitate redusă de a comunica
problemele personale. În mod similar, aceștia au raportat un sprijin
emoțional mai redus din partea prietenilor și mai puține interacțiuni sociale
semnificative. Starea de sănătate fizică autoevaluată a fost, în general, slabă
în ambele grupuri, cu percepții mai negative în rândul persoanelor
instituționalizate. Depresia și anxietatea au fost prezente în ambele grupuri,
cu rate ușor mai crescute de depresie ușoară și moderată și anxietate severă
în rândul participanților instituționalizați.
DISCUȚII ȘI CONCLUZII: Rezultatele evidențiază rolul esențial al
suportului social în determinarea stării de sănătate fizică și mintală a
persoanelor vârstnice, în special a celor instituționalizate. Interacțiunea
familială redusă și rețelele sociale limitate contribuie la creșterea stresului
emoțional și la scăderea calității vieții. Intervențiile care vizează consolidarea
suportului social precum încurajarea implicării familiei, facilitarea relațiilor
și implementarea programelor sociale structurate pot îmbunătăți semnificativ
bunăstarea acestora. O abordare holistică și interdisciplinară a îngrijirii
vârstnicilor, care să integreze suportul medical, psihologic și social, este
esențială pentru optimizarea rezultatelor de sănătate și a calității vieții în
această populație vulnerabilă.