Rezumat
Sistemul stomatologic din România se confruntă cu provocări majore
privind accesibilitatea și calitatea serviciilor, prezentând discrepanțe față de
standardele europene. Accesul este dificil în mediul rural, unde numărul
medicilor stomatologi este redus, în contrast cu concentrarea mare din marile
orașe, precum București. Calitatea serviciilor variază între sectorul privat, unde
predomină tehnologiile moderne, și sectorul public, unde resursele limitate
afectează îngrijirea.
Studiul de față își propune să analizeze costurile serviciilor stomatologice și
impactul lor asupra accesibilității în România, comparativ cu alte țări europene,
pentru a identifica disparitățile și a propune soluții care să asigure un acces
echitabil la sănătatea orală.
Costurile tratamentelor în România sunt cu 60-75% mai mici decât în țările
dezvoltate, atrăgând turism dentar, însă rămân prohibitive pentru populația
locală. În ultimii ani, prețurile au crescut cu 25-30%, depășind inflația, din cauza
scumpirii materialelor și tehnologiilor.
Distribuția cheltuielilor este dezechilibrată: tratamentele curative reprezintă
aproximativ 70% din costuri, iar prevenția doar 10-15%, situație inversă față de
țările cu sisteme stomatologice eficiente (vezi Grafic nr. 3). Impactul financiar
asupra familiilor este sever: 15-20% dintre acestea suportă costuri catastrofale,
adică peste 25% din venituri, ceea ce determină îndatorare sau sacrificii în alte
domenii.
Rezultatele studiului au implicații importante pentru politicile de sănătate
publică din România, evidențiind necesitatea unor reforme structurale pentru
alinierea la standardele europene privind accesibilitatea și echitatea în serviciile
stomatologice, în contextul constrângerilor bugetare și al priorităților concurente
din sistemul de sănătate.