Gripa - situația episoadelor de spitalizare în România, analiza ultimilor 5 ani

Rezumat

Gripa sezonieră poate afecta până la 20% din populație, în funcție de tipul virusului în circulație, iar mortalitatea asociată poate fi una substanțială. Conform acestor statistici mor anual din această cauză circa 650000 persoane la nivel global, numărul deceselor în regiunea Europeană fiind de 72000.

SCOP. Analiza morbidității spitalizate prin gripă, analiză realizată luând în calcul setul minim de date la nivel de pacient, raportat prin sistemul DRG.

METODĂ. Studiu descriptiv, retrospectiv, care a utilizat date din Baza de Date DRG Național, date raportate în regim de spitalizare continuă de către spitalele din România aflate în relație contractuală cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

REZULTATE. În perioada studiată 2015—2019, în România, gripa a reprezentat 0,5% din totalul episoadelor de spitalizare în regim de spitalizare continuă. Cea mai frecventă formă a fost gripa cu pneumonie, cu virus neidentificat sau cu virus gripal identificat, reprezentând împreună un număr dublu față de episoadele de internare prin celelalte codificări. Tendința evolutivă a fost una ascendentă, numărul dublându-se în anul 2019 față de anul 2015, creșterea cea mai importantă observându-se în ultimii doi ani. În mod frecvent, gripa spitalizată a apărut preponderent la sexul feminin, cu vârste extreme (0-9 ani, respectivpeste 60 ani), din Județe precum București, ilfov, Cluj, Dâmbovița), având diagnosticul de gripă cu pneumonie virală, cu o durată medie de spitalizare de 5,85 zile și o rată de mortalitate spitalicească de 1,85%.

Concluzii. În contextul actual de creștere de la an la an a numărului de cazuri cu infecții respiratorii acute grave, care necesită spitalizare, precum și a creșterii numărului deceselor în rândul pacienților spitalizați cu gripă, considerăm că se impun, cu prioritate, măsuri de informare și educare pentru sănătate a populației, care să limiteze impactul grav al acestor afecțiuni acute nu numai la nivel de individ, ci și prin intermediul unei populații mai bine educate din punct de vedere al cunoștințelor de igienă și sanitație, comportamente sanogene și stil de viață sănătos, prin care să se reducă impactul social, economic și la nivelul sistemului de sănătate al acestor cazuri.