Analiza utilizării serviciilor spitalicești de către vârstnici, în România, la nivelul anului 2019

Rezumat

Îmbătrânirea populației reprezintă un fenomen cu o accentuată dinamică, ce reclamă o preocupare constantă a politicilor de sănătate în vederea luării celor mai eficace și eficiente decizii pentru acest segment populațional. Nevoile de sănătate ale vârstnicilor prezintă multe particularități determinate de vârstă, iar evidențele privind modelele de utilizare a serviciilor spitalicești de către populația vârstnică poate sprijini procesul de luare a deciziei.

Scopul analizei a fost de a identifica principalele modele în utilizarea serviciilor spitalicești, prin analiza cauzelor de spitalizare și de deces intraspitalicesc la persoane vârstnice, peste 65 de ani, în România.

METODĂ. Baza de date DRGNational a fost investigată în scopul selectării episoadelor de spitalizare a vârstnicilor la nivelul anului 2019. Au fost incluse toate spitalele care au raportat date la nivel de pacient. Au fost extrase date despre diagnosticul principal și starea la externare, precum și alte variabile care au permis analiza caracteristicilor demografice.

necesită formularea de politici economice și de sănătate în concordanță cu nevoile vârstnicilor legate de protecția economică și socială a acestora, de servicii de sănătate specifice și îngrijire la domiciliu pentru persoanele cu dizabilități sau diferite forme de handicap, precum și a persoanelor în vârstă fără sprijin familial.

REZULTATE. Cele mai frecvente categorii majore de spitalizare care au necesitat internarea pacienților de peste 65 de ani au fost: bolile și tulburările sistemului circulator, bolile și tulburările ale sistemului musculo-scheletal și țesutului conjunctiv, bolile și tulburările sistemului nervos. Din rândul bolilor cardiovasculare cel mai frecvent, pacienții internați au prezentat insuficiență cardiacă congestivă, valvulopatii de tipul insuficienței mitrale sau hipertensiune arterială primară ca diagnostic principal de internare. Pattern-ul utilizării frecvente poate fi sintetizat astfel: femei cu vârstă medie de 77 ani, din mediul rural, ce au necesitat o durată medie de spitalizare de 8 zile, cei mai mulți pacienți fiind externați ca ameliorați, în timp ce o cincime au decedat.

Cele mai multe decese intraspitalicești au apărut la vârstnicii internați pentru boli și tulburări ale sistemului circulator (un sfert din total), bolile și tulburările sistemului nervos (circa o cincime) și bolile și tulburările sistemului respirator (peste o zecime din total). Pattern-ul vârstnicilor care au decedat în spital: vârsta medie de 78 ani, cei mai mulți au provenit din mediul urban, observându-se o ușoară preponderență a femeilor.

Din rândul bolilor cardiovasculare, cele mai frecvente decese au fost înregistrate la pacienții cu diagnostic principal: stopul cardiac nespecificat, insuficiența cardiacă congestivă, cardiomiopatia cu dilatație, dar și infarct miocardic acut, moartea cardiacă subită, sau insuficiența cardiacă. Pacienții decedați cu astfel de diagnostice au avut o vârstă medie de 78 ani, au predominat femeile, au provenit mai mult din mediul urban și au fost internați în medie 11 zile.

CONCLUZII. Analiza aprofundată a activității spitalicești trebuie să furnizeze o imagine de ansamblu, dar în același timp și o imagine comparativă a cauzelor de spitalizare și de deces intraspitalicesc pe categoriile mari de vârstă (copii, adulți, vârstnici). Deciziile privind alocarea resurselor și utilizarea acestora la nivelul sectorului spitalicesc trebuie să fie sprijinite de evidențe valide, actualizate, și cu luarea în considerație a particularităților în utilizarea serviciilor spitalicești de către categoriile majore de vârstă.